Condițiile atragerii răspunderii

atragerea raspunderii administratorului

Fapta ilicită

Spre deosebire de răspunderea civilă delictuală de drept comun, răspunderea întemeiată pe dispozițiile articolului 169 din Legea nr. 85/2014 se activează numai în momentul în care se constată săvârșirea anumitor fapte ilicite care sunt prevăzute în mod expres.

Pentru a fi obligați la suportarea unei părți sau a întregului pasiv al societății, membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și persoanele care au contribuit la starea de insolvență trebuie să fi săvârșit una dintre următoarele fapte:

  • să fi folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
  • să fi făcut activități de producție, comerț sau prestări de servicii în interes personal sub acoperirea persoanei juridice;
  • să fi dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
  • să fi ținut o contabilitate fictivă;
  • să fi făcut să dispară unele documente contabile sau să nu fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea (în această situație, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă, prezumția fiind relativă);
  • să fi deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice ori să fi mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
  • să fi folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;
  • în luna precedentă încetării plăților, să fi plătit sau să fi dispus să se plătească, cu preferință, unui creditor, în dauna celorlalți creditori sau să fi săvârșit orice altă faptă, cu intenție, contribuind astfel la starea de insolvență a debitorului.

 

Prejudiciul

Existența prejudiciului presupune, pe de-o parte, constatarea că societatea a ajuns în stare de încetare de plăți, iar, pe de altă parte, imposibilitatea acoperirii creanțelor creditorilor societății cu activul acesteia. În acest caz, instanța va putea obliga persoanele răspunzătoare de starea de insolvență la suportarea unei părți sau a întregului pasiv al societății, fără să se depășească însă prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu faptele ilicite săvârșite.

Având în vedere că scopul instituirii procedurii insolvenței este acela de a acoperi pasivul societății debitoare, răspunderea persoanelor care au contribuit la starea de insolvență se va face numai în limita pasivului rămas neacoperit.

Legătura de cauzalitate

Între faptele ilicite enumerate de articolul 169 din Legea nr. 85/2014 și prejudiciul produs trebuie să existe o legătură de la cauză la efect. Astfel, constatarea săvârșirii uneia dintre faptele ilicite prevăzute de lege, precum și a existenței prejudiciului nu conduce în mod automat la antrenarea răspunderii speciale atâta timp cât nu se face dovada legăturii dintre cele două elemente.

Din analiza textului legal, respectiv a sintagmei „au contribuit la starea de insolvență”, se poate concluziona că antrenarea răspunderii se va face atât în situația în care fapta ilicită a constituit cauza exclusivă a producerii stării de insolvență, cât și în situația în care a reprezentat doar o condiție favorabilă producerii  acesteia.

Vinovăția

Ca element al răspunderii, vinovăția trebuie să îmbrace forma intenției. Întrucât toate faptele ilicite enumerate de articolul 169 din Legea insolvenței sunt fapte intenționale, culpa este exclusă. Lipsa dovezii săvârșirii faptelor ilicite cu intenție atrage respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Având în vedere că este o formă de răspundere civilă delictuală, vinovăția nu se prezumă, ci trebuie dovedită.

Procedura

Acțiunea pentru atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și a oricăror alte persoane care au contribuit la starea de insolvență se poate introduce de către administratorul judiciar sau, după caz, de către lichidatorul judiciar, iar în cazul în care aceștia nu au indicat persoanele culpabile de starea de insolvență ori au decis că nu este cazul ca acțiunea să fie introdusă, și de către președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor, ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor.

De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. Cererea introdusă se va judeca în mod separat, în acest sens formându-se un alt dosar asociat.

În cazul în care prin hotărârea pronunțată s-a respins acțiunea formulată, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar care nu intenționează să formuleze apel împotriva acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor.

În situația în care adunarea creditorilor sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanțelor decide că se impune introducerea apelului, acesta va fi introdus de către președintele comitetului creditorilor sau de către creditorul majoritar, după caz.

Hotărârea prin care s-a dispus atragerea răspunderii patrimoniale se va comunica din oficiu Oficiului Național al Registrului Comerțului.

 

sursa: avocatnet.ro

Comments are closed.